94 rezultate gasite

Se afiseaza de la 1 pana la 12 din 94 de rezultate

Poza urmeaza sa fie adaugata

EMOTII VINDECATOARE

Oare mintea ne poate vindeca trupul? Cum sunt interconectate creierul, sistemul imunitar si emotiile? Care sunt emotiile asociate cu starea de bine? Cum anume functioneaza intelegerea, ca functie a mintii, in context medical? Exista oare o fundamentare biologica a eticii? Cum ne poate ajuta ideea de moarte sa intelegem natura mintii? Acestea sunt intrebarile la care un grup de oameni de stiinta cunoscuti, impreuna cu Dalai Lama, au incercat sa raspunda in cadrul unor intal-niri ce au avut loc la Dharamsala, India. Emotii vindecatoare este o carte neobisnuita pentru ca exploreaza o „interdependenta” de un tip aparte, ce constituie insasi esenta vietii: minte, corp, spirit. Intrebarile, raspunsurile, comentariile care au constituit acest dialog intens reusesc sa ne largeasca viziunea asupra lumii, explorand conexiuni intre aspecte legate de fiinta umana pe care nu le credeam posibile.

In stoc

(-25%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

Top 10 - Evanghelia dupa Isus Cristos - Jose Saramago

Celebra Evanghelie dupa Isus Cristos, cel mai polemic roman al lui Jose Saramago, reconstruieste o viata apocrifa a lui Isus si alege drept teme de studiu vina si responsabilitatea. Desi fusese instiintat ca se pregatea masacrul pruncilor, Iosif isi salveaza doar propriul copil, devenind, prin omisiune, complicele crimei lui Irod. Inseparabil de diavol, umbra si acolitul sau, Dumnezeu nu ezita sa-si condamne la moarte unicul fiu pentru a-si satisface nemarginita sete de putere care, dupa sacrificiul lui Isus, va cere noi si noi varsari de singe.

In stoc

(-24%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

CELE MAI FRUMOASE POVESTIRI DIN BIBLIE

„În vremurile de azi, o carte ca aceasta e mai mult decît binevenită. Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de «otium» fertil sunt, practic, evacuate) reduc pînă la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii. Cine îşi mai permite astăzi luxul de a citi, în linişte, Pentateuhul, Cărţile Regilor, Cronicile, Psalmii, Proverbele, Ecleziastul şi marea literatură profetică, de la Osea la Daniel? Or lucrarea de faţă oferă un «extract» edificator din fluviul uriaş al literaturii vechi-testamentare, pentru uzul celor prea grăbiţi, prea ocupaţi, prea obosiţi, ca să aspire la o cuprindere integrală a textului. Evident, cunoaşterea unei părţi nu înlocuieşte cunoaşterea ansamblului, dar poate măcar să dea o idee despre el şi să stârnească oarecare curiozitate. Şi, în orice caz, poate readuce în memorie reperele lui cardinale. Cititorul autohton se poate socoti norocos. Ţine în mînă un volum alcătuit de două mari profesioniste. Doamnele Francisca Băltăceanu şi Monica Broşteanu sunt o garanţie de infailibilitate filologică, de competenţă biblistică, de inteligenţă, eleganţă şi sensibilitate. Selecţia textelor, traducerea lor, notele introductive şi ţinuta generală a întregului constituie un dar preţios, delectabil şi modelator, potrivit pentru toate vârstele. Luaţi, citiţi şi bucuraţi-vă!“ (Andrei PLEŞU)

In stoc

(-25%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cartea contemplării lui Dumnezeu

Cartea contemplării lui Dumnezeu este prima dintre lucrările lui Ramon Llull consacrate găsirii unei „arte” sau metode de a-l cunoaşte şi iubi pe Dumnezeul cel adevărat, al creştinilor. Este o artă a contemplării făcută în realitate ca sumă a diferite arte, toate orientate spre ceea ce Llull numeşte „prima intenţie”: cunoaşterea, iubirea şi slujirea lui Dumnezeu şi care exprimă finalitatea, motivul, raţiunea ultimă pentru care omul există (pentru care l-a creat Dumnezeu). Aceste arte includ tehnici pentru disputele cu necredincioşii, pentru a alcătui discursuri bune, pentru a învăţa să-ţi iubeşti duşmanii, pentru consolarea de nenorociri etc. etc., pe care, într-o formă rezumată, le enumeră Llull însuşi în capitolul final, 366, unde explică multiplele foloase ale cărţii. Toate însă converg spre modul de a deprinde (şi de a transmite) cunoaşterea şi iubirea adevăratului Dumnezeu.

In stoc

(-25%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

Biblia şi fantomele sale

Didier Dumas propune o abordare cu totul noua a mitologiei biblice, mai precis a primelor unsprezece capitole ale Genezei – de la Facere si pana la Turnul Babel, de la Adam si pana la Noe. In viziunea sa, Biblia constituie fundamentul patriarhatului transgenerational. Analiza autorului clarifica in acest fel cel de-al cincilea verset din Cele Zece Porunci, unde aflam ca pastrarea secretului greselilor parintilor se transmite de-a lungul a trei-patru generatii. Astfel, se face ca experienta lui Cain si a lui Abel prefigureaza teoria lacaniana despre Numele Tatalui, iar condamnarea lui Cain – teoria fantomei, elaborata de Nicolas Abraham. Mitul lui Ham si al lui Canaan nu este altceva decat o teorie a constituirii claselor sociale, iar Turnul Babel – o exemplificare a impulsurilor gregare. Didier Dumas analizeaza aceste corespondente, utilizand o talmacire mult mai apropiata de originalul ebraic al Vechiului Testament, pe care o compara critic cu traducerile mai larg raspandite, pe care le mostenim astazi, dar mult departate de sensurile initiale. Si iata cum teoriile elaborate de autor timp de un deceniu, lucrand cu copii nevrotici, erau deja schitate in Geneza...

In stoc

(-30%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

Istoria credintelor si ideilor religioase. Volumul I - Mircea Eliade

Monumentala lucrare Istoria credintelor si ideilor religioase exploreaza originea si semnificatiile divinitatilor si riturilor din diferite epoci si regiuni ale lumii, punind in evidenta, dupa cum afirma autorul insusi, „unitatea fundamentala a fenomenelor religioase si, in acelasi timp, noutatea inepuizabila a expresiilor lor”. Primul volum studiaza comportamentele magico-religioase ale oamenilor preistorici, religiile mesopotamiene si ale Egiptului antic, cele din vechiul Israel, religia indo-europenilor, credintele Indiei inainte de Buddha, religiile greaca si iraniana, pina la cultul lui Dionysos. „Mircea Eliade a reusit ca nimeni altul sa ofere publicului occidental date despre religiile «primitive» ale Orientului. Toti cei interesati de marea aventura umana vor gasi in Istoria sa noi informatii si noi unghiuri de abordare.” (New York Times Book Review)

In stoc

(-24%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

Istoria credintelor si ideilor religioase. Volumul III - Mircea Eliade

Monumentala lucrare Istoria credintelor si ideilor religioase exploreaza originea si semnificatiile divinitatilor si riturilor din diferite epoci si regiuni ale lumii, punind in evidenta, dupa cum afirma autorul insusi, „unitatea fundamentala a fenomenelor religioase si, in acelasi timp, noutatea inepuizabila a expresiilor lor”. Volumul al treilea continua, de la Sfintul Augustin pina in epoca Luminilor, istoria religiei crestine inceputa in volumul precedent. Sint de asemenea prezentate avintul islamului, mistica evreiasca, crestina si musulmana, ereziile, practicile populare si ezoterismul, dar si religiile eurasiatice si tibetane.

In stoc

(-24%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

Dalai Lama despre el insusi. O introducere in filosofia si invataturile sale - Rajiv Mehrotra

Dalai Lama este considerat cel mai important maestru şi învăţător spiritual al budismului, personificând cele mai înalte aspiraţii ale acestei bogate tradiţii vechi de peste 2500 de ani. Cu profunzime şi simplitate, el a purtat învăţăturile pline de nuanţe ale lui Buddha până în cele mai îndepărtate colţuri ale planetei, influenţând vieţile a milioane de oameni. La fel ca Buddha însuşi, cu chipul său mereu zâmbitor, el se adresează semenilor săi în moduri care rezonează cu stările lor sufleteşti şi cu realităţile cotidiene cu care se confruntă. Procedând astfel, Dalai Lama a reuşit să facă accesibil budismul tuturor.Această carte fascinantă adună extrase din cele mai elocvente scrieri şi discursuri ale Sfinţiei Sale. Explicând elementele învăţăturilor budiste şi practicile de bază ale meditaţiei, el caută totodată să reconcilieze ştiinţa modernă cu perspectiva budistă.În final, Sfinţia Sa ne îndeamnă să celebrăm diversitatea şi să înţelegem interdependenţa dintre fiinţele umane, afirmând că spiritul Responsabilităţii Universale trebuie să guverneze toate relaţiile noastre în această lume tot mai fărâmiţată.O introducere perfectă în filosofia budistă şi seculară a lui Dalai Lama, cartea de faţă ne dezvăluie mintea uneia dintre personalităţile emblematice ale omenirii.

In stoc

(-30%)
Favourite
Poza urmeaza sa fie adaugata

Traditii religioase si traditii metafizice

Aveti in mana o enciclopedie sub forma unei culegeri de texte guenoniene care traverseaza cele mai influente arii ale spiritualitatii din istoria civilizatiei umane: cartea detaliaza pe de-o parte ideile de fundament ale traditiei abrahamice, de consistenta religoasa ‒ iudaism, crestinism si islam ‒, si surprinde, pe de alta parte, esenta filonului ezoteric reprezentat de hinduism si daoism. Prin viziunea de altitudine pe care a oferit-o culturii europene despre cele mai importante surse de cunoastere si de practica de elevare spirituala, René Guénon ne ajuta de-o potriva sa ne intelegem radacinile culturale, puterea pe care o avem de a actiona in prezent dar si sa identificam reperele unui viitor pe care sa il cream asa cum ni-l dorim: integrativ, o realitate in care cultivarea respectului egal pentru toate civilizatiile este o valoare comuna. Prezentand aceste linii de traditie spirituala dupa criteriul metafizic ‒ religios Guénon subliniaza, in stilul sau vizionar, unitatea fundamentala, evolutia si raportul dintre traditiile metafizice si religii dar si legatura de profunzime intre a cunoaste (modus cognoscendi) si a trai, a percepe sensibil (modus vivendi) variatele paliere ale realitatii, asa cum omul a invatat sa o faca prin intermediul diverselor filoane de spiritualitate. „Cititorul va constata (lecturand aceasta culegere de texte) ca ceea ce este specific intr-o traditie anume, particulara, nu este si nu poate fi decat o consecinta a veridicitatii, unitatii si vastitatii fondului comun, metafizic, care se regaseste si in Traditia Primordiala si universala.” Teodoru Ghiondea „Doctrina Unitatii (adica afirmatia ca Principiul oricarei existente este in mod esential Unu) este un punct fundamental comun tuturor traditiilor ortodoxe; putem spune chiar ca identitatea lor de fond apare cel mai clar in acest punct, traducandu-se pana si in expresie. Intr-adevar, cand e vorba despre Unitate, orice diversitate se sterge; doar cand coboram spre multiplicitate apar diferite forme, modurile de expresie multiplicandu-se si ele odata cu lucrurile la care se raporteaza, fiind susceptibile de variatii indefinite pentru a se adapta la circumstante de timp si de loc. Insa „doctrina Unitatii este unica” (conform formulei arabe: Et-Tawhidu wahidun), adica aceeasi pretutindeni si intotdeauna, invariabila precum Principiul, independenta de multiplicitate si schimbare, care nu pot afecta decat aplicatiile de ordin contingent.” „Scopul este mereu acelasi si nu poate fi in niciun caz altul decat cunoasterea, caci doar prin si in aceasta isi «realizeaza» fiinta, in mod real, toate posibilitatile.” „Caile spre Dumnezeu sunt la fel de multe ca si sufletele oamenilor.” „In mod direct sau nu, orice traditie este legata de origini si provine din Traditia Primordiala. [...] ideea ce trebuie evidentiata in special aici este cea a unei transmiteri regulare si neintrerupte ce constituie «lantul» ce uneste prezentul cu trecutul si trebuie sa se continue din prezent spre viitor: acesta este «lantul traditiei» sau «lantul initiatic».” René Guénon CUPRINS CUVANT - INAINTE 5 TRADITIA EBRAICA 15 I. Qabbalah – Cabala ca traditie ezoterica; radacini lingvistice comune in ebraica si in limba araba: Q B L, raportul dintre doua lucruri care se afla fata in fata, si Q D M, a proceda; lantul initiatic. 17 II. Cabala si stiinta numerelor – stiintele sacre: stiinta numerelor si a literelor; Cabala si neoplatonism; Cabala si pitagorism; traditia abrahamica. 23 III. Cabala evreiasca – despre La Kabbale juive: histoire et doctrine, de Paul Vulliaud; despre Shekinah si aspectul interior si cel exterior in cartea lui Vulliaud; despre Metatron, Sephiroth, Mikael. 33 IV. Siphra di-Tzeniutha – consideratii critice la studiul lui Paul Vulliaud despre Siphra di-Tzeniutha si alte studii asupra unora dintre textele fundamentale din Cabala. 51 TRADITIA CRESTINA 57 I. Despre limbile sacre – limba ebraica, limba sacra a lumii occidentale; filiatia directa intre traditia ebraica si cea crestina; diferenta intre limbile sacre si limbile liturgice; crestinismul, traditie in care limba sacra este inlocuita cu limba liturgica. 59 II. Crestinism si initiere – radacinile ezoterice si caracterul initiatic al crestinismului timpuriu; initierea ca forma de intrare in randurile Bisericii Crestine; disparitia caracterului initiatic din riturile crestine stravechi; crestinismul devine o forma traditionala ce se adreseaza tuturor; invataturile lui Hristos ca fundament al crestinismului; Botezul si confirmarea, sacramente din ciclul „micilor misterii”; Hirotonia, initiere sacerdotala in „marile misterii”; taina initierii transformata in rit exoteric pentru a asigura „mantuirea” unei populatii cat mai largi; hermetism crestin; isihasm – tehnica si linie initiatica de transmisie neintrerupta. 63 III. Hristos. Preot si rege – „Globul lumii” ca simbol al Regatului; in Hristos sunt unite functia sacerdotala si cea regala, autoritatea spirituala si cea temporala; Verbul divin; „Preot in veac dupa randuiala lui Melchisedec”; Dreptatea si pacea ca atribute hristice; sacerdotiu crestin; cinstirea lui Hristos ca rege, preot si profet. 79 IV. Sfantul Bernard – calugar cu har divin, conducator admirabil al Ordinului cistercian, adversarul abuzurilor si nedreptatilor puterii civile fata de Biserica; schisma produsa de Anaclet al II-lea; Sfantul Bernard ca mediator al vietii politice; disputele intelectuale cu Abélard si Gilbert de la Porrée; contributia la infiintarea Ordinului Templului; vindecari miraculoase savarsite de Sfantul Bernard; propovaduirea doctrinei mistice; Cantarea Cantarilor, De diligendo Deo; cultul Sfintei Fecioare; Sfantul Bernard, calugar si cavaler. 87 V. Sfantul Graal – despre cartea lui Arthur Edward Waite referitoare la legendele Sfantului Graal si simbolismul „cautarii”; substratul folcloric, reverberatii ale unei vechi traditii; consideratii despre originea legendelor; despre simbol si mitologie; elemente traditionale transmise de la druizi la crestini prin legenda Graalului. 103 TRADITIA ISLAMICA 119 I. Ezoterismul islamic – exoterism si ezoterism, „marea cale” si „adevarul” interior; caile multiple si centrul unic; et-tasawwuf, initierea; Sufism; „cel ce cunoaste prin Dumnezeu”; ezoterismul Islamic strans legat de structura limbii arabe; diferenta dintre mistica si realizarea metafizica: misticul nu are maestru si nici linie de transmitere a „influentei spirituale”; astrologia, chimia si stiinta literelor ca diferite ordine de interpretare a realitatii; efortul interior de atingere a „Identitatii supreme”. 121 II. Coaja si samburele – analiza tratatului lui Seyidi Moḥyiddin ibn Arabi despre exoterism si ezoterism; „exterior” (ezzaher) si „interior” (el-baten); trecerea de la circumferinta cercului la centru, prin raza care devine „cale”; contemplarea Luminii in mod direct; haqiqah (adevarul ca mijloc), un concept dincolo de distinctia exoterism–ezoterism. 131 III. Et-Tawhid – doctrina Unitatii; atributele divine si eroarea politeismului; monoteismul. 137 IV. El-faqru – discutie despre fiinta umana – ca si intreaga fiinta – considerata nula in fata Principiului; comparatie cu doctrina hindusa: actiunea cu(sakama Karma) si fara dorinta (niskama Karma); „marea pace” (Es-Sakinah) a ezoterismului musulman; simplitatea, intoarcerea la Starea Primordiala; comparatie cu „poarta stramta” a simbolismului evanghelic; „omul divin” (cheun-jen) din daoism este „Omul Universal” (El-Insanul- Kamil) din ezoterismul musulman. 141 V. Er-Rūh – „Spiritul” inteles ca „Lumina”; despre alif si ba; Spiritul este Primul si Ultimul raportat la Creatie; Er-Rūh identificat „Tronului” insusi. 146 VI. Note despre angelologia alfabetului arab – micul Jafr si marele Jafr. 151 VII. Chirologia in ezoterismul islamic – rolul esential al mainii in riturile de binecuvantare si consacrare; planetele si semnele zodiacale asignate diferitelor parti ale mainii; mana stanga, „natura”, vs. mana dreapta, caracterul dobandit. 155 VIII. Influenta civilizatiei islamice in Occident – transmiterea stiintei si filosofiei grecesti catre europeni prin intermediul traditiei islamice, a musulmanilor; conceptii islamice pastrate in cultura europeana in substratul limbii arabe si prin termeni din domeniul chimiei, astrologiei, stiintelor matematice, filosofiei, literaturii etc.; procedee simbolice din poezia ezoterica persana si araba in opera lui Dante; Fratii Roza-Cruce. 161 IX. Creatie si manifestare – Creatia ca termen apartinand lantului iudaism-crestinism-islam; in doctrinele orientale manifestarea si creatia nu sunt opuse; toate posibilitatile sunt cuprinse in Posibilitatea totala, una cu Principiul insusi; „Sufi nu este creat”. 169 X. Sayful-Islam – razboiul ca simbol al luptei pe care omul trebuie sa o duca in interiorul sau; razboiul exterior este „micul razboi sfant” in timp ce „marele razboi sfant” este cel interior; simbolismul traditional al sabiei ca putere a Cuvantului. 177 TRADITIA HINDUSA 183 I. Spiritul Indiei – Opozitia Orient-Occident, opozitia contemplare- actiune este o aparenta – in realitate este vorba despre complementaritate sau chiar recesivitate; echilibrul este suma tuturor dezechilibrelor; actiunea ca modificare tranzitorie si momentana a fiintei in baza unui principiu care se gaseste in contemplatie; Aristotel – „motorul prim”; cunoasterea discursiva si rationala specifica Occidentului; brahmanii si ksatriya; Skanda si Ganesa; actiunea dezordonata ca efect specific sfarsitului de Kali-Yuga; Orientul ca pastrator al spiritului traditional; principiul rezida la nivelul ordinului metafizic; Lex perennis 185 II. Doctrinele hinduse – Esenta pur metafizica a traditiei hinduse; Veda; Siksa, Chandas, Vyakarana, Nirukta, Jyotisa, Kalpa; darsana: Vaisesika (logica), Saṅkhya (domeniul naturii), Yoga, Mimansa (studiul Veda), Vedanta (sfarsitul Veda-urilor); moksa, eliberarea de conditiile limitative. 195 III. Dharma – Gandirea esentialmente sintetica a celor din vechime; Dharma, lege si ordine; simbolismul axial continut in notiunea de Dharma si in Te-ul din traditia extrem-orientala; Dharma aplicabila tuturor fiintelor si starilor lor de manifestare; scopurile fixe ale vietii umane stabilite in scrierile hinduse. 207 IV. Varna – Varna ca expresie a principiilor traditionale si reflex al ordinului cosmic in ordinul social uman; diferenta de sens intre varna, jati si „caste la Gualtherus H. Mees; Hamsa, casta unica primordiala ce exista in Krita-Yuga; un punct de vedere exclusiv „sociologic” este insuficient pentru a patrunde in fondul lucrurilor ce tin de cunoasterea traditionala. 213 V. Teoria hindusa a celor cinci elemente – Cosmologie si bhūta, a fi, a deveni; cinci esente elementare, numite tanmatra, calitati: auditiva sau sonora (sabda), tangibila (sparsa), vizibila (rūpa, cu dublul sens de forma si culoare), gustativa (rasa), olfactiva (gandha); cele cinci elemente recunoscute de doctrina hindusa: akasa, eterul; vayu, aerul; tejas, focul; ap, apa; pṛthvi, pamantul; Empedocle, orficii, pitagoricienii, Aristotel recunosc aceste elemente; quinta essentia; cele cinci elemente si doctrina chineza; guṇa – tendinta principiala in procesul manifestarii. 219 VI. Kundalini Yoga –rezumat despre sistemul Yoga, practica yogina (scopul eliberarii) si Kundalini (forta vitala, nadis, ida si pingala, sistemul celor 7 cakra ca stadii de evolutie in constiinta ale fiintei umane in drumul spre unirea cu Sinele); The Serpent Power, Arthur Avalon; o paralela intre cele zece Sephira ale arborelui Sephirotic si cele 7 cakra din sistemul yoga. 239 VII. Tantra si magie – tantrism si magie; magia ca stiinta traditionala autentica; efectul deviat al stiintelor traditionale inferioare, din veacuri intunecate. 253 VIII. Sanathana Dharma – permanenta si stabilitate; sanathana, in termeni occidentali aproximativi tradusa prin Philosophia Perennis, conform lui Coomaraswamy: fondul comun din care provin toate filosofiile in ce au ele realmente valabil; dharma ca axa a lumii manifestate; Ordinea universala, care este, in manifestare, expresia Vointei divine; ritul corespunde sacrului dharmic si reprezinta ceea ce ramane la fel cu ceea ce era inainte; in conceptia traditionala exista corespondenta intre ordinea umana si ordinea cosmica pe care ritul le tine conectate; traditia primordiala perpetua. 257 IX. Maya – Coomaraswamy traduce Maya prin arta si nu prin iluzie; iluzia este doar un grad diferit al realitatii si nu neant; Maya ca principiu matern creator cuprins in Principiu; Maya mama lui Buddha; Maya este materialul din care este „tesuta” lumea manifestata; valul lui Maya; iluzia ca manifestarea ar fi exterioara Principiului. 267 X. Nama-rūpa – individualitate, esenta si substanta; starea angelica, supraindividuala, deva; opera de arta, intre arhetip si individ; „numele” unei fiinte este „esenta” sa; auz-esenta-eter vs. vaz-forma-foc. 271 XI. Atma‑Gita – Bhagavat: cel „glorios” si „venerabil”; visṇuiti si sivaiti; Bhagavat ca Atma neconditionat; Nara si Narayana, individualul si Universalul, „eul” si „Sinele”; brahmanul si ksatriya. 277 XII. A cincea Veda – perfectiunea domeniului spiritual si intelectual inca de la origine; tot ce este contrar Veda sau nu deriva legitim din ea este chiar prin acest aspect exclus din aceasta traditie; tantrismul ca ansamblu al invataturilor si mijloacelor de „realizare” adaptate conditiilor din KaliYuga; tantra considerata „firul” unei tesaturi; doctrina tantrica, o continuare a continuturilor din Veda; dezvoltarea speciala a unei stiinte traditionale intro epoca sau alta; vin si soma; putere si cunoastere; rolul daoismului de orientare invizibila; rolul confucianismului de orientare exterioara. 283 DAO SI CONFUCIANISM 291 I. Influentele ratacitoare – energii neindividualizate ce actioneaza in mediul cosmic fara a intra in constitutia unei fiinte definite; medium; condensare si disolutie a fortelor spirituale. 293 II. Daoism si confucianism – Fu-Xi; yin-yang; Livre des Rites de Tcheou; Yi-Jing; metafizica si aplicatii sociale ale cunoasterii traditionale; Dao, originea si sfarsitul tuturor fiintelor; doctrina non-actiunii; inteleptul perfect; daoismul ca doctrina initiatica; o practica a vietii obisnuite, confucianismul. 301

In stoc

(-25%)
Favourite
-25 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 5577

Cod produs: 5948486006510

In stoc

(-25%)
-24 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 76725

Cod produs: 9789734625413

In stoc

(-24%)
-25 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 35963

Cod produs: 9789735039806

In stoc

(-25%)
-25 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 86715

Cod produs: 9789737839923

In stoc

(-25%)
-30 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 89824

Cod produs: 9786068560175

In stoc

(-30%)
-24 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 92789

Cod produs: 9789734618811

In stoc

(-24%)
-24 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 92787

Cod produs: 9789734619054

In stoc

(-24%)
-30 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern: 84930

Cod produs: 9786068309378

In stoc

(-30%)
-25 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern:

Cod produs: 5948417090403

In stoc

(-25%)
-25 %
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern:

Cod produs: 5948417230199

In stoc

(-25%)
Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern:

Cod produs: 9789736164590

In stoc

Poza urmeaza sa fie adaugata

Cod intern:

Cod produs: 9789736164576

In stoc