Cultura lucernei si a trifoiului, Mast

Descriere

Cartea prezinta metode de cultura, recoltare si pastrare a lucernei si trifoiului, dar si sugestii pentru ratiile alimentare la vaci, oi, capre si cai ale acestor plante. Desi in urma cu aproximativ 9000 de ani lucerna crestea doar in perimetrul Caucaz- Iran- Turcia- Marea Neagra si doar pe platourile inalte de aici, specia s-a r'aspandit cu timpul in aproape toata lumea, de la regiunile ecuatoriale pana in apropierea Cercului polar. Desigur zonele mai calde din U.S.A., Europa, Asia, Australia, America de sud si Africa sunt mai prielnice culturii. in total, pe intreg globul, cultura lucernei acopera cam 32 milioane de hectare de teren. in Romania, in anul 1990 se cultivau 442.000 ha si probabil mult mai putin astazi. Lucerna apartine familiei leguminoaselor si este caracterizata de capacitatea de a fixa azotul atmosferic in urma unei simbioze existente intre planta si o bacterie care se dezvolta in sistemul radicular al plantei. Vom intelege, asadar, de ce lucerna este inclusa in randul „plantelor cu viitor asigurat": daca astazi, in buna parte, azotul atmosferic este adus intr-o forma utilizabila in multe domenii dar mai ales in agricultura, cu consumuri uriase de energie termica (metan), se pune intrebarea legata de inlocuirea acestui procedeu in momentul secatuirii resurselor energetice fosile. Lucerna este un raspuns potential la aceasta intrebare. Fragment: " Pasunatul in lucerniere La noi, pasunatul in lucerniere se practica doar toamna, dupa ultima coasa. Se pare ca este o afitudine normala avand in vedere ca vara pasunatul se poate desfasura foarte bine pe pasunele naturale de care nu ducem lipsa mai ales in ultimii 25 de ani. Sunt insa tari precum Franta unde lucrurile nu stau la fel, pasunatul in lucerniere devenind rentabil. Au fost obtinute soiuri adaptate, cu port etalat care, cultivate cu un soi de golomoz tarziu pot fi exploatate sistematic ca pasune. Culturile se comporta bine timp de 4 ani cu un nivel de productie multumitor. Randamentul si data recoltarii O intarziere a primei recoltari atrage dupa sine cresterea randamentului in substanta uscata. Uneori insa aceasta se petrece in paralel cu o diminuare a valorii nutritive. Ar fi hazardata fixarea unei date precise pentru prima coasa dar in cele mai multe cazuri aceasta se situeaza in jurul mijlocului lunii mai. inspre sfarsitul lui mai gramineele insotitoare incep sa formeze spice. Randamentul creste dar concentrarea energetica si proteica a furajului devine insuficienta mai ales pentru animalele cu cerinte crescute in acest sens. "