Milionarul Model. Strania poveste a lui Benjamin Button Editie bilingva (romana – engleza), Oscar Wilde, National - UJ

Descriere

Dacă nu ai o avere considerabilă, nu ai de ce să te porți frumos cu cei din jurul tău. Frumoasele povești de iubire sunt numai pentru cei bogați, nu pentru cei care trăiesc de pe o zi pe alta. Cei săraci trebuie să fie practici și prozaici. Este ceea ce gândea Hughie Erskine, un tânăr sărac care se credea fără noroc. Însă când Hughie s-a îndrăgostit de Laura Merton, fiica unui colonel, viitorul socru i-a pus în vedere posibilului ginere că nu pot vorbi despre căsătorie decât atunci când Hughie va avea măcar 10 000 lire pe numele său. Norocul lui Hughie se va schimba însă de la lira oferită unui bătrân cerșetor, care poza ca model pentru amicul său, pictor. De unde să știe Hughie că bătrânul cerșetor era, de fapt, un milionar? Hughie se va căsători cu Laura, pictorul îi va deveni cavaler de onoare, iar cerșetorul va ține un discurs emoționant la nunta tinerilor căsătoriți. Oscar Wilde satirizează snobismul, frivolitatea și fățărnicia „înaltei societăți” a timpului, lăsând să se întrevadă preocupările proprii pentru problemele spirituale majore ale omului. STRANIA POVESTE A LUI BENJAMIN BUTTON, Francis Scott Fitzgerald Pe vreme când copiii veneau pe lume în casa părintească, în prezența unei moașe, tinerii însurăței Button, care ocupau o poziție de invidiat în societate, hotărăsc ca primul lor copil să se nască într-un spital. Cei doi soți se aflau la prima lor experiență în privința venirii pe lume a unui copil, astfel că amândoi erau extrem de emoționați. Sperau ca pruncul să fie băiat, ca să poată urma colegiul și, astfel, să continue activitatea tatălui său. Dar universul lor este dat peste cap când observă că nou-născutul arată ca un vârstnic de 80 de ani și mai ales când, imediat după aceea, continua să întinească. „În povestirile lui Fitzgerald descoperim viziunea sa romantică exprimată în cea mai directă formă: realizarile nu se ridică niciodată la înălțimea idealurilor, momentele de extaz nu reușesc să împiedice curgerea inexorabilă a timpului, iar intensitatea trăirii nu face din sentimente un bun câștigat o dată pentru totdeauna.” (The New York Times Book Review)