Redefinirea Identitatii: pentru O Social Democratie Critica, Alexandru Mamina, Cetatea De Scaun

Descriere

… dezbaterea la care participă autorul nu este neapărat una „românească”. Automat, concluziile spre care poartă argumentele autorului sunt valabile şi pentru spaţiul românesc (efortul intelectual de rezumare a transformărilor moderne ale stângii este de aceea binevenit). Cartea însă devine o participare originală la o dezbatere intelectuală occidentală despre ce este şi ce ar trebui să fie stânga – şi în special social-democraţia – în actualul context politic. De aceea, este cu adevărat important că teza lui Alexandru Mamina este complementară, de exemplu, cu ideile regretatului Tony Judt publicate în ultima sa carte, Ill Fares the Land, care are în prim-plan tocmai rolul pe care social-democraţia ar trebui să îl joace în prezent. Prof. Bogdan Teodorescu Istoria scrisă de domnul Alexandru Mamina nu este a unui narator, ci a unui gânditor. Noua sa carte, Redefinirea identităţii. Pentru o social-democraţie critică, poate cea mai bună dintre toate cele publicate până acum, este – aşa cum o arată şi titlul – o lucrare programatică, având drept obiectiv conturarea unei noi individualităţi a social-democraţiei, într-o societate în care stânga este prezentată de adversari ca inutilă sau nocivă. acad. Florin Constantiniu Lucrarea de faţă este un eseu teoretic, în care accentul cade firesc pe chestiunile de doctrină şi cultură politică, semni­fi­cative la modul general pentru stânga şi dreapta. De aici şi caracterul polemic al tratării, în care aspectele distinctive, definitorii pentru ideile şi reprezentările stângii şi ale dreptei, prevalează în raport cu ceea ce au în comun aceste orientări, şi ne gândim aici în primul rând la ataşamentul faţă de libertate şi democraţie, sau altfel spus – faţă de statul de drept. Polemica la care am recurs are relevanţă numai în cadrul prezumat al statu­lui de drept – singurul care permite formularea unor proiecte sociale concurenţiale, în interiorul unui sistem insti­tu­ţio­nal reprezentativ şi general acceptat. În afara unui astfel de sistem aceste proiecte devin oarecum secundare. Datele problemei şi opţiunile aferente se schimbă, în sensul că prio­ritară devine realizarea statului de drept, adică a cadrului comun de dispută legală, şi abia apoi se poate vorbi despre pro­gra­me de dreapta sau de stânga. Dacă nu există statul de drept, cu alte cuvinte dacă nu există garanţia respectării legilor, aseme­nea programe sunt în cel mai bun caz exerciţii retorice de campanie elec­torală, nicidecum proiecte sociale serioase şi aplicabile. Alexandru Mamina